vineri, 1 iulie 2011

Paradoxul vremurilor noastre



Paradoxul vremurilor noastre în istorie este ca:
               AVEM:
cladiri mai mari, dar suflete mai mici...
autostrazi mai largi, dar minti mai înguste...
Cheltuim mai mult, dar avem mai putin
cumparam mai mult, dar ne bucuram tot mai putin...

Avem case mai mari, dar familii mai mici,
avem mai multe accesorii, dar mai putin timp;
avem mai multe functii, dar mai putina minte,
mai multe cunostinte, dar mai putina judecata;
mai multi experti si totusi mai multe probleme,
mai multa medicina, dar mai putina sanatate...

Bem prea mult, fumam prea mult,
Cheltuim prea nesabuit,
Râdem prea putin,
Conducem prea repede,
Ne enervam prea tare,
Ne culcam prea târziu,

Ne sculam prea obositi,


Citim prea putin,
Ne uitam prea mult la televizor
si
Ne rugam prea rar...

Ne-am multiplicat averile, dar ne-am redus valorile,
Vorbim prea mult, iubim prea rar si urâm prea des...
Am învatat cum sa ne câstigam existenta, dar nu cum sa ne facem o viata,
am adaugat ani vietii si nu viata anilor.

Am ajuns pâna pe luna si înapoi, dar avem probleme când trebuie sa traversam strada, sa facem cunostinta cu un vecin...
Am cucerit spatiul cosmic, dar nu si pe cel interior,


Am facut lucruri mai mari, dar nu si mai bune.

Am curatat aerul, dar am poluat solul,
Am cucerit atomul, dar nu si prejudecatile noastre.
Scriem mai mult, dar învatam mai putin,
Planuim mai multe, dar realizam mai putine.
Am învatat sa ne grabim, dar nu si sa asteptam.

Am construit mai multe calculatoare sa detina mai multe informatii, sa produca mai multe copii ca niciodata, dar comunicam din ce în ce mai putin...

Acestea sunt vremurile fast-food-urilor si digestiei încete;



a oamenilor mari si caracterelor meschine;
a profiturilor rapide si relatiilor superficiale...


Acestea sunt vremurile în care avem doua venituri, dar mai multe divorturi,
Case mai frumoase, dar camine destramate...

 
Acestea sunt vremurile în care avem excursii rapide, scutece de unica folosinta, moralitate de doi bani, aventuri de-o noapte, corpuri supraponderale si pastile care îti induc orice stare...de la bucurie, la liniste...la moarte...




Sunt niste vremuri în care sunt prea multe în vitrine, dar nimic în interior.
Vremuri în care tehnologia îti poate aduce aceasta scrisoare si în care poti decide fie sa împartasesti acest punct de vedere, fie sa stergi acest mesaj...


Aminteste-ti sa-ti petreci timp cu persoanele iubite pentru ca nu vor fi lânga tine o eternitate.
Aminteste-ti sa spui o vorba buna copilului care te venereaza, pentru ca acel copil va creste curând si va pleca de lânga tine.



Aminteste-ti sa-l îmbratisezi cu dragoste pe cel de lânga tine pentru ca aceasta este singura comoara pe care o poti oferi cu inima si nu te costa nimic.
Aminteste-ti sa spui "TE IUBESC!" prietenului si persoanelor pe care le îndragesti, dar mai ales sa o spui din inima.
O sarutare si o îmbartisare vor alina durerea atunci când sunt sincere!!




Aminteste-ti sa-i tii pe cei dragi de mâna si sa pretuiesti acel moment pentru ca într-o zi acea persoana nu va mai fi lânga tine.






Fa-ti timp sa iubesti,
fa-ti timp sa vorbesti,
fa-ti timp sa împartasesti gândurile pretioase pe care le ai.


Tuturor prietenilor mei, 
                     va multumesc ca existati!!

marți, 24 mai 2011

      

   ROAGĂ-TE ÎNTOTDEAUNA, mai înainte de-orice gând,
   Rugăciunea-ţi limpezeşte orişice-ntrebări, oricând!

  ROAGĂ-TE la deşteptarea dintr-un vis înspăimântat,
  Rugăciunea te păzeşte de necazul aşteptat!

   ROAGĂ-TE când simţi o primejdie pândind,
   Rugăciunea-ţi întăreşte inima nădăjduind!

ROAGĂ-TE când duhul leneş te îndeamnă să mai stai,
  Rugăciunea-ţi dă puterea şi voinţa ce n-o ai!!

   ROAGĂ-TE când eşti la muncă,
   ROAGĂ-TE-n odihna ta, 
   ROAGĂ-TE să poţi oriunde liniştit a fi şi-a sta!

   ROAGĂ-TE pentru un SOŢ,
   ROAGĂ-TE pentru CĂMIN,
            ...însă pentru veşnicie,
                    ROAGĂ-TE NECONTENIT !!!







     

luni, 4 aprilie 2011


Suntem straini pe-acest pamant
Suntem pribegi in lumea aceasta
Calatorim inspre Canaan
Avem cu totii o nadejde
Si stim ca vine ziua cand
Ne vom vedea dincolo de Iordan!

      Ref: Ne vom vedea acolo sus, pe nori de slava,
             Ne-om intalni cand trambita va rasuna.
             Ne vom vedea pe-acele plaiuri minunate,
             In Paradis, in cerul sfant ne vom vedea!

Din orice neam si orice popor,
Cu cei ce L-au slujit pe Domnul
Vom fi atunci la marea sarbatoare.
Mai sus de cerul instelat,
Mai sus de galaxii si astre
Ne vom vedea cu Domnul in ziua mare!

Si vom petrece vesnicia,
Vom fi in Tara glorioasa
Cu Isus, ce ne-a rascumparat!
El ne-a promis ca ne va duce
In locul pregatit de El
Sa fim pe veci cu Domnul Preainalt!

marți, 8 martie 2011

       
                                     CANTEC FEMEIESC
                                            =  Adrian Paunescu =


      Asa e mama si a fost bunica,
      Asa suntem femei langa femei.
      Parem nimic si nu-nsemnam nimica,
      Doar niste "ele" ce slujesc pe "ei".


      Ei neglijenti, iar ele foarte calme,
      Ei incurcand ce ele limpezesc,
      Ei numai talpi si ele numai palme,
      Acesta e DESTINUL FEMEIESC!


      Si-n fond...ce fac femeile pe lume?
      Nimic maret, nimic impunator,
      Schimbandu-si dupa ei si drum si nume,
      Pun lucrurile iar la locul lor.


      Cu-atatia pasi ce au facut prin casa
      Si pentru care plata nici nu cer,
      De-ar fi pornit pe-o cale glorioasa,
      Ar fi ajuns si dincolo de cer.


      Ei fac ce fac si tot ce fac se vede,
      Ba strica tot si ele-ndreapta tot
      Si de aceea nimeni nu le crede
      Cand cad, imbatranesc si nu mai pot...


      Asa e mama si a fost bunica,
      Si ca ele maine eu voi fi.
      Ce facem noi, femeile?? NIMICA.
      Decat curat si uneori...copii.


      Suntem veriga firului de ata
      In fiecare lant facut din doi.
      E greu cu noi, femeile in viata,
      DAR E SI IMPOSIBIL FARA NOI!!!
     Ce poate fi mai scump pe lume???
      FEMEIA!! dulce de creatura!!
      Ca este mama sau sotie
      Pe toate-n viata le aduna!

      Si cand isi leaga ea destinul
      De omul harazit in viata,
      Imbina TEAMA cu SUBLIMUL
      Si spune: "Da, voi face fata!!"

     Ca e sotie si-apoi mama,
     Le stie rostul pe-ndelete,
     Pe sot, copii, de buna seama,
     Pe toti ea stie sa-i respecte!

     Si ce ar vrea in schimb FEMEIA???
     Putin RESPECT si-un strop de mangaiere!
     Sa-i licareasca-n ochi scanteia iubirii
     si-a DRAGOSTEI  ETERNE!!

marți, 1 martie 2011


         Dragilor,

         Nu-i asa ca a venit primavara si la voi???
         Cel putin in suflete daca nu si pe pervazul ferestrei sau la marginea gradinii de trandafiri...
         Am cateva urari pentru voi.
         In aceasta primavara:
        ...sa va bucurati de voi ca de cel mai de pret lucru din lume...
        ...sa aveti o sanatate de diamant, ca ala are duritatea cea mai mare...            
        ...sa va bucurati de un buchet de ghiocei frumosi...
        ...sa purtati soarele in suflet...
        ...sa va plimbati desculti prin iarba...
        ...sa mirositi florile de cires...
        ...sa uitati de criza si sa zambiti strangareste macar pentru o clipa...
        ...sa va pierdeti in bratele cuiva...
        ...sa fiti alaturi de prieteni...
        ...sa radeti cu gura pana la urechi macar o data..
        ...sa nu primiti vesti triste si sa va bucurati din plin de toate nimicurile care dau farmec fiecarei clipe...
           Sa aveti parte de o primavara cu soare bland si zambete multe!


           Doresc ca odata cu venirea primaverii, asa cum Dumnezeu trezeste la viata intreaga natura, tot asa si fiinta ta sa fie reinnoita si redesteptata in chemarea si lucrarea pe care Dumnezeu a pregatit-o in viata ta!!!

                O primavara binecuvantata!!!